Cum văd tinerii Chișinăul: Oportunități, provocări și aspirații într-un oraș în schimbare

Un studiu despre necesităților și priorităților tinerilor din Municipiul Chișinău a analizat inclusiv auto percepția acestora, aria de probleme, posibilitățile de dezvoltare personală, cunoștințele despre sănătate, integrarea pe piața forței de muncă și implicarea în procesul decizional.

Sondajul a fost realizat  pe un eșantion de 2050 de tineri cu vârsta cuprinsă între 14-35 de ani, domiciliați în 5 sectoare ale Municipiului Chișinău, precum și în suburbii. 

Metoda de colectare a datelor a fost una mixtă, utilizând atât tehnici online, cât și offline, pentru a asigura o acoperire largă și o diversitate a respondenților. Astfel, au fost folosite două metode principale: CAWI (Computer-Assisted Web Interviewing), o modalitate de colectare a datelor online, și CAPI (Computer-Assisted Personal Interviewing), interviuri personale asistate de computer, unde intervievatorul utilizează dispozitive precum tablete sau telefoane mobile pentru a înregistra răspunsurile direct în timpul interviului.

Potrivit rezultatelor, 60,7% dintre respondeți sunt elevi sau studenți, iar alte 39,3% sunt angajați la privat sau la stat, antreprenori sau neangajați.

Sursele de informare cu privire la serviciile prestate tinerilor

Sondajul evaluează sursele de informare a tinerilor pe o perioadă recentă. Acesta oferă o imagine generală a celor mai utilizate platforme online. Mai exact, 23% dintre respondenți evaluează Instagramul, ca fiind principala sursă de informare. După care, urmează TikTok – 17,8%, Telegram – 12%, Facebook – 11,7%, iar alte 35% includ site-uri web, radio, instituții de stat, ziare, cunoscuți și altele.

Activitățile care ar trebui să fie organizate de către organizații sau instituții pentru tineri

Potrivit datelor colectate, 32,7% dintre respondenți au menționat formările profesionale, activitățile de petrecere a timpului liber și sesiunile de ghidare în carieră, ca fiind cele mai relevante activități care ar trebui să fie organizate de către instituțiile de tineret. 

Alte 27,8% prevăd organizarea unor cursuri de leadership, limbi străine, educație pentru sănătate, stagii de practică și altele.

Domenii care necesită îmbunătățiri pentru a sprijini mai bine studenții 

44,66% dintre tineri spun că accesul la burse, ajutorul financiar, spațiile de studiu, resursele educaționale sunt domenii, care ar necesita îmbunătățiri pentru a sprijini mai bine studenții. 

Alte 40,95% indică domenii, precum activități extracurriculare, transport, infrastructură, sănătate mintală și servicii de suport.

Gradul de implicare a tinerilor în acțiuni de luare a deciziilor în localitate 

Conform rezultatelor, 32,4% dintre tineri declară un interes crescut față de participarea la alegeri, exprimându-și dorința de a influența în mod direct direcțiile politice și administrative ale comunității din care fac parte. 

În paralel, 18,3% dintre respondenți afirmă că sunt interesați să participe la activități organizate de centrele de tineret și de instituțiile culturale, pe care le percep drept spații de exprimare și formare.

Activități organizate de Administrația Publică Locală la care au participat tinerii

Sondajul evidențiază faptul că, în pofida unui interes moderat pentru activitățile desfășurate de autorități, o parte semnificativă a tinerilor a participat deja la cel puțin o acțiune inițiată de Administrația Publică Locală.

Mai exact, 28,3% dintre respondenți au declarat că au participat la evenimente culturale, precum festivaluri, târguri sau concerte. Aceste activități sunt percepute ca accesibile și atractive, oferind atât divertisment, cât și oportunități de socializare.

În același timp, 4,7% dintre tineri menționează că au fost implicați în activități ecologice sau campanii comunitare inițiate de autorități. Aceste inițiative, deși mai puțin vizibile, răspund unei nevoi reale de responsabilizare și implicare activă în viața capitalei.

Activitățile de voluntariat în care au participat tinerii în ultimele 12 luni

Potrivit rezultatelor, 11,9% dintre respondenți au desfășurat muncă voluntară în cadrul unei instituții publice, contribuind la buna funcționare a activităților locale și dobândind experiență în interacțiunea cu administrația. 

În același timp, 10,2% dintre tineri s-au implicat în proiecte de dezvoltare locală, susținând inițiative civice, culturale sau educaționale menite să îmbunătățească viața în comunitate.

De asemenea, 9,9% dintre participanți au fost activi în campanii de caritate, fie prin colectare de donații, fie prin susținerea persoanelor vulnerabile, demonstrând empatie și responsabilitate socială.

Carnetul de voluntar

Sondajul examinează gradul de răspândire și percepția tinerilor asupra carnetului de voluntar, un document menit să recunoască oficial implicarea civică și activitatea desfășurată în regim de voluntariat. Rezultatele indică o utilizare limitată, dar o apreciere considerabilă în rândul celor care îl dețin.

Mai exact, doar 15,7% dintre respondenți declară că dețin un carnet de voluntar, ceea ce relevă o nevoie de promovare mai intensă a acestui instrument în rândul tinerilor implicați în activități comunitare.

Totodată, 27,4% dintre participanți consideră carnetul de voluntar ca fiind „foarte util”, subliniind rolul său în validarea experiențelor non-formale, facilitarea accesului la oportunități educaționale și profesionale, precum și în consolidarea portofoliului personal.

Percepția tinerilor privind dificultatea de a găsi un loc de muncă în Municipiul Chișinău

Sondajul explorează percepția tinerilor din capitală cu privire la dificultatea de a accesa un loc de muncă, oferind o imagine clară asupra realității cu care aceștia se confruntă pe piața muncii. 

Doar 5,1% dintre respondenți consideră că este „foarte ușor” să își găsească un loc de muncă în capitală, ceea ce sugerează o distanță mare între așteptările lor și realitatea pieței muncii. 

17,1% din tineri afirmă că găsirea unui loc de muncă este „destul de ușoară”, ceea ce indică o anumită flexibilitate în sistem. Pe de altă parte, 37,8% dintre respondenți nu consideră că acest proces este ,,nici ușor, nici greu”. În schimb, 26,6% dintre tineri consideră că este „destul de greu” să găsească un loc de muncă, iar 8,1% afirmă că este „foarte greu”.

Metodele utilizate de tineri pentru a găsi un loc de muncă

Sondajul a examinat metodele prin care tinerii din Chișinău își caută un loc de muncă, evidențiind diversele strategii folosite pentru a accesa oportunitățile profesionale. Conform rezultatelor, cele mai frecvent utilizate metode sunt legate de conexiunile sociale și directă interacțiune cu angajatorii.

71,6% dintre tineri recurg la prieteni, rude și colegi pentru a găsi locuri de muncă, ceea ce subliniază importanța conexiunilor personale în procesul de angajare. 

În continuare, 61,4% dintre respondenți folosesc conectarea directă cu responsabilii de angajare. Aceste metode pot include trimiterea directă a CV-urilor sau contactarea angajatorilor.

De asemenea, 35,9% dintre tineri aleg publicarea de anunțuri pentru a atrage atenția asupra disponibilității lor de a lucra. 

Iar 27,1% dintre respondenți se înscriu la oficiile forței de muncă, ceea ce sugerează o utilizare moderată a resurselor publice disponibile, dar care rămâne o opțiune importantă pentru o parte a tineretului din Chișinău.

Intențiile tinerilor de a-și deschide o afacere în următorii 2 ani

Sondajul a evaluat intențiile tinerilor de a deveni antreprenori în următorii doi ani, oferind o imagine clară a dorinței de a începere propriului business și a motivelor care stau la baza acestei decizii.

24,3% dintre respondenți au declarat că este posibil să își deschidă o afacere, ceea ce sugerează un interes moderat în antreprenoriat. 

În paralel, 12,4% sunt siguri că vor iniția o afacere în această perioadă, ceea ce indică o determinare clară în rândul unei părți dintre tineri.

În ceea ce privește motivele pentru care tinerii doresc să devină antreprenori, rezultatele sunt semnificative. 

35,6% dintre respondenți doresc să devină independenți din punct de vedere profesional, subliniind dorința de control asupra propriilor decizii. 

În același timp, 32,6% dintre tineri sunt motivați de posibilitatea de a câștiga mai mulți bani, ceea ce reflectă un interes pentru îmbunătățirea stabilității financiare.

Nivelul de discriminare și incluziune (starea de sănătate)

Sondajul a evaluat percepția tinerilor asupra nivelului de discriminare și incluziune, în special în contextul stării de sănătate. Rezultatele oferă o imagine generală a stării de bine a tinerilor, dar și a percepției acestora privind discriminarea.

24% consideră că starea lor de sănătate este foarte bună, iar 47,3% o evaluează ca fiind destul de bună, ceea ce sugerează o stare generală de bine în rândul respondenților. 

Totodată, 20,9% sunt de părere că starea lor de sănătate este nici bună, nici rea, indicând o percepție mai neutră asupra acestui aspect.

În ceea ce privește discriminarea, majoritatea tinerilor consideră că aceasta nu reprezintă o problemă semnificativă. 

69,9% dintre respondenți afirmă că nu există discriminare, ceea ce denotă un grad scăzut de percepție a discriminării în societate. 

De asemenea, 10,3% evaluează discriminarea la un nivel scăzut, ceea ce sugerează o minoritate care poate resimți forme ușoare de discriminare.

În baza datelor obținute, urmează implementarea de către tineri a politicilor publice în domeniu, cu ajutorul Autorităţilor Publice Locale.

---

Realizat anual, Sondajul Municipal al Tinerilor din Chișinău facilitează o înțelegere profundă a realităților cu care se confruntă tinerii din capitală, servind drept bază pentru a evalua constant perspectivele, nevoile și nivelul de implicare al tinerilor în viața comunității. 

Ideile propuse  în cadrul Forumului Municipal vor fi conturate în planurile de activități ale municipalității în anul 2026.

---

Rezultatele detaliate ale sondajului pot fi vizualizate mai jos: