Главная страница

   La sfârșitul anului 2025, Australia a introdus o legislație care interzice accesul la rețelele de socializare precum TikTok, Instagram, Facebook, Snapchat, X (Twitter) și YouTube pentru minori. Multe alte state, precum Olanda și Franța, au decis să adere la această normă de siguranță pentru adolescenți. Întrebarea care apare este dacă aceste state au implementat ceva cu adevărat benefic sau dacă este doar o formalitate, în timp ce tinerii continuă să utilizeze aceste rețele.

   Aceste măsuri au fost luate în urma raportării unui număr îngrijorător de cazuri de cyberbullying pe aceste aplicații, fenomen care duce la creșterea anxietății și a numărului de adolescenți cu depresie care necesită asistență medicală.

Eficiența legii vs. metodele de ocolire

   După câteva luni de la implementarea acestor legi, anumite sondaje arată că tot mai mulți tineri folosesc servicii de VPN, ceea ce le permite să acceseze rețelele ignorând restricțiile geografice. Astfel, se ridică întrebarea: este această lege cu adevărat eficientă?

   Mulți tineri afirmă că interzicerea utilizării rețelelor sociale până la vârsta de 16 ani înseamnă, de fapt, o izolare socială față de anumite persoane sau evenimente care au loc în lume. Puțin peste 50% dintre tinerii care utilizează TikTok sau Instagram spun că preferă să afle știri naționale sau internaționale de la influenceri sau prin intermediul Reels-urilor, mai degrabă decât de la programele clasice de știri. Prin urmare, o parte considerabilă a tinerilor consideră că își petrece timpul online în mod eficient.

Riscurile asupra sănătății tinerilor

   Pe de altă parte, adolescenții sub 14 ani, care se află încă în plin proces de dezvoltare, nu au întotdeauna capacitatea de a distinge între ceea ce este benefic și ceea ce le poate dăuna. Petrecerea unui timp nelimitat pe rețelele sociale le poate provoca probleme grave de sănătate. Medicii afirmă că, în ultimii ani, rata de anxietate, tulburările de somn și dismorfia corporală au crescut semnificativ în rândul acestei categorii de vârstă.

   Astfel, apare întrebarea: este datoria guvernului să „educe” copiii prin interdicții, sau părinții sunt cei care au sarcina de a monitoriza activitatea minorilor în mediul online? Din acest motiv, toate rețelele grupului Meta au introdus funcția de „Supraveghere pentru conturile de adolescenți”, ce le permite părinților să controleze și să gestioneze ceea ce vizualizează copiii lor în mediul virtual.

   În final, implementarea acestor legi a stârnit controverse majore la nivel global, fenomen resimțit inclusiv în Republica Moldova, unde dezbaterea privind echilibrul dintre siguranța digitală și libertatea de informare este tot mai prezentă.

Siguranţă şi libertate

   Măsura interzicerii rețelelor sociale reprezintă o sabie cu două tăișuri. Pe de o parte, aceasta poate reduce expunerea la fenomenul de cyberbullying și poate proteja sănătatea mintală a tinerilor aflați la o vârstă vulnerabilă. Pe de altă parte, ușurința cu care aceste restricții pot fi eludate prin soluții tehnice (precum VPN-ul) sugerează că o interdicție totală nu este suficientă.

   Adevărata soluție pare să fie combinația dintre educația digitală, responsabilitatea părintească și reglementarea mai strictă a algoritmilor de către platformele de socializare, astfel încât mediul online să devină un spațiu de învățare, nu unul de risc.